Solutiile noastre

Nu a fost gasit niciun rezultat

Boli cronice

Tratamentul ranilor cronice vs. mediu umed

(…) aceste rani afecteaza foarte multe persoane. Mai putem adauga si membrii familei ce au grija de aceste persoane, si astfel numarul persoanelor direct implicate in tratamentul ranilor cronice creste (…)

Termenul de „rana”, de obicei, evoca notiunea de taietura sau injunghiere, ca rezultat a diferitelor romane politiste, nuvele si filme. Aceste rani necesita tratament si pansamente profesionale dar se vindeca mult mai repede. Este mult mai dificila tratarea asa numitelor rani cronice, ce afecteaza foarte multe persoane. Mai putem adauga si membrii familei ce au grija de aceste persoane, si astfel numarul persoanelor direct implicate in tratamentul ranilor cronice creste.

Tratamentul ranilor cronice, cum ar fi piciorul diabetic sau ulcerele de presiune, si chiar arsurile, de obicei dureaza luni de zile. Acest lucru este un inconvenient pentru membrii familiei, precum si foarte dificil pentru persoana afectata. Acest articol incurajeaza familiarizarea cu metodele moderne de tratament pentru ranile cronice in mediu umed, in conformitate cu principiile dezvoltate de catre cercetatori. Acest articol este un fel de introducere in subiect si un indiciu, despre cum se trateaza in mod eficient si rapid ranile cronice.

Referitor la tratamentul modern pentru ranile cronice, nu vrem sa clasificam pansamentele traditionale ca fiind ineficiente. Pansamentele traditionale (compresele din tifon, bandajele si plasturi) sunt foarte bune! Nimeni nu contesta eficacitatea lor deoarece sunt perfecte pentru tratarea ranilor acute (rezultate in urma raniri mecanice cum ar fi taieturi, rani prin injunghiere, rana de glont si abraziuni). In aceste cazuri, este indicata utilizarea pansamentelor sterile din tifon si a plasturilor.

TRATAREA EFICIENTA A RANILOR CRONICE

In cazul ranilor cronice (escare, arsuri, picior diabetic), acum 40 de ani specialistii au descoperit si au specificat clar care sunt conditiile favorabile vindecarii rapide. Acestea sunt complet opuse de ceea ce ofera pansamentele traditionale. S-a constatat ca o rana cronica se vindeca mai bine daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

mediu umed de vindecare – sustine procesul natural de curatare al ranii, regenerarea tesutului distrus si reduce durerea. In acest fel rana se vindeca, in medie cu 50% mai repede;
valoarea redusa a pH-ului – reducand valoarea pH-ului, aciditatea din rana creste, si astfel se inhiba dezvoltarea bacteriilor;
ocluzia ranii – protejeaza rana impotriva infectarii cu bacterii din mediul exterior. Folosirea pansamentelor speciale din spuma poliuretana protejeaza si impotriva ranirii mecanice.
temperatura stabila – temperatura stabila de aproximativ 37°C accelereaza diviziunea celulara, si prin urmare regenerarea tesutului distrus

CARACTERISTICILE UNUI PANSAMENT PERFECT

William Turner a continuat cercatarile lui Georg Winter din 1962 si a prezentat rezultatele lor in 1979, determinand astfel calitatile unui pansament perfect. Potrivit lui W. Turner un pansament, conform metodei moderne de tratament, va facilita procesul de vindecare daca:

mentine un nivel optim de hidratare in rana,
elimina excesul de exudat si componentele toxice,
izoleaza termic rana,
permite schimbul de gaze intre rana si mediul inconjurator,
este impermeabil la bacterii si alte microorganisme,
nu contine particule si substante toxice,
protejeaza tesutul nou format,
se indeparteaza cu usurinta de pe rana, fara a cauza leziuni.

Pansamentele ce indeplinesc conditiile de mai sus, formeaza un mediu umed ce favorizeaza procesele importante din rana, astfel vindecarea este mai rapida cu 50%, se reduce senzatia de durere si riscul de infectie

De ce, in pofida prezentei unei game variate de pansamente moderne, alegerea pansamentului potrivit este asa dificila?

Identificarea corecta a proceselor ce au loc in rana, in timpul vindecarii, a dus la crearea mai multor pansamente specializate, fiecare avand caracterisitici diferite. In mod paradoxal, astfel apare problema alegerii corecte a pansamentului. Decizia utilizarii unui tip de pansament determina daca este eficient sau nu.

CUM SA ALEGEM PANSAMENTUL IN FUNCTIE DE RANA?

Alegerea pansamentul ar trebui sa aiba doua criterii de baza – nu exista un pansament universal pentru orice fel de rana si procesele din rana sa corespunda caracteristicilor pansamentului.

Pentru a facilita alegerea pansamentului corect, se poate folosi matricea de clasificare a culorii ranii, care este bazata pe observatia fenomenului in diferite faze de vindecare.

Clasificarea consta in patru culori atribuite stadiilor specifice ale procesului de vindecare.

Selection of the dressing to the given wound while using the wound colour classification system becomes easier, because the wounds of the same type (colour) set similar challenges, and therefore require a similar procedure.

RANA „NEAGRA” – TESUT NECROTIC

OBIECTIVUL TRATAMENTULUI:

indepartarea tesutului necrotic

CARACTERISTICILE RANII:

tesut mort deshidratat
tesutul necrotic acoprea intreaga rana sau este prezent local sub forma de pata
nivelul de exudat – scazut (pana la punctul unde necroza devine lichida si se separa de tesutul sanatos)
tesutul necrotic inhiba procesul de vindecare – este o sursa de infectii pentru tesuturile sanatoase, blocheaza formarea noului tesut

METODA DE TRATAMENT:

este necesara indepartarea necrozei, chirurgical sau prin procesul de autoliza in mediu umed

PANSAMENTE RECOMANDATE:

Medisorb G

RANA „GALBENA” – NECROLIZA\

OBIECTIVUL TRATAMENTULUI:

indepartarea tesutului necrotic si pregatirea ranii pentru granulatie

CARACTERISTICILE RANII:

culoarea ranii – galbena, fibroasa
nivelul de exudat – mare, moderat, rar scazut

METODA DE TRATAMENT:

mentinerea unui mediu umed
controlul nivelului de exudat

PANSAMENTE RECOMANDATE:

Medisorb SILVER si SILVER PAD – rani infectate cu nivel mare de exudat
Medisorb A – rani adanci cu nivel mare sau moderat de exudat
Medisorb P – rani de suprafata cu nivel moderat de exudat
Medisorb P PLUS – rani de suprafata cu nivel foarte mare de exudat
Medisorb H – rani cu exudat moderat sau scazut
Medisorb G – rani infectate cu nivel scazut de exudat (hidrateaza tesutul necrotic si il acopera cu microorganisme)

RANA „ROSIE” – TESUT DE GRANULATIE

OBIECTIVUL TRATAMENTULUI:

mentinerea unui mediu umed necesar granulatiei
controlul nivelului de exudat

CARACTERISTICILE RANII:

rana are culoarea rosu aprins, este umeda
suprafata neregulata a ranii
tesutul este delicat, sensibil la durere, succeptibil la infectii

PANSAMENTE RECOMANDATE:

Medisorb A, Medisorb P sau Medisorb P PLUS – rani cu exudat abundent sau moderat
Medisorb H – rani cu exudat moderat sau scazut
Medisorb G – rani infectate cu nivel scazut de exudat (hidrateaza tesutul necrotic si il acopera cu microorganisme)
Medisorb A -rana infectata cu nivel mare de exudat

RANA „ROZ” – EPITELIZARE

OBIECTIVUL TRATAMENTULUI:

protejarea noului tesut
stimularea formarii pielii

CARACTERISTICILE RANII:

suprafata ranii este acoperita de tesut roz sau alb
celulele epiteliale migreaza de la marginile ranii spre centru.

METODA DE TRATAMENT:

stimularea procesului de formare a pielii
mentinerea unui mediu umed
protejarea impotriva ranirii mecanice

PANSAMENTE RECOMANDATE:

Medisorb H – rani cu exudat moderat
Medisorb F – rani cu exudat scazut

Abordarea actuala a ranilor cronice

Elżbieta Szwałkiewicz

Consultant National in Asistenta Medicala a Persoanelor cu boli cronice si dizabilitati

Unul dintre indicatorii folositi pentru a evalua calitatea ingrijirii pe termen lung a unei persoane imobilizate este aspectul pielii in zonele expuse la presiune constanta. S-ar parea ca asistentii medicali stiu totul despre prevenirea ulcerelor de presiune si de aceea ma intreb care este motivul unei incidente atat de mari de ulcere de presiune in randul persoanelor care se afla sub supraveghere medicala constanta.

Scara problemei ma indreptateste sa sustin ca in Polonia avem deficiente comune si foarte grave in ingrijirea bolnavilor si a persoanelor cu dizabilitati, atat in ingrijirea stationara de sanatate si asistenta sociala, precum si in conditiile de acasa. Aceste neglijari sunt cauza suferintelor imense si genereaza costuri substantiale de tratament si ingrijire.

Au existat numeroase articole pe tema ulcerelor de presiune care se refera la numeroase cercetari si statistici medicale. Acestea repeta aceleasi informatii cheie:

factorul etiologic major este presiunea asupra tesuturilor aflate peste proeminentele osoase, ducand la dezvoltarea necrozei si ulcerare,
leziunile pielii apar ca urmare a presiunii repetate care depaseste presiunea medie a capilarelor pielii (32 mmHg), deteriorarea simturilor este un factor care contribuie,
formarea ulcerelor de presiune poate fi accelerata de procesul de deteriorare al pielii, ca o consecinta a umiditatii crescute datorita urinei, a incontinentei fecale sau transpiratiei,
zonele predispuse la aparitia ulcerelor de presiune sunt zona osului sacru, zona nervului sciatic, zona trohanterilor/ zona soldurilor, glezne si calcaie,
fiecare pacient imobilizat prezinta riscul formarii ulcerului de presiune,
tehnologiile moderne ar trebui folosite pentru a reduce presiunea asupra pielii, cum ar fi saltelele special concepute, perne, textile si echipamente pentru miscare de alunecare, pansamente moderne pentru protectie si cu efect terapeutic, pansamente moderne pentru protectie si cu efect terapeutic, si produse ce ajuta la absorbtia urinei,
tratamentul nu poate fi concentrat doar pe manangementul local al ulcerului de decubit.

Principii de baza pentru preventie:

alimentatie corecta – aportul adecvat de proteine, calorii si lichide va preveni aparitia unui dezechilibru de azot, slabiciune si deshidratare,
reducerea sau eliminarea presiunii si a frictiunii asupra pielii – acest efect se realizeaza prin utilizarea saltelelor si a pernelor de reducere a presiunii, schimbarea frecventa a pozitiei corpului, aplicarea unor reguli adecvate pentru ridicarea si deplasarea pacientilor,
respectati cu strictete principiile de baza in ingrijirea persoanelor cu incontinenta (inclusiv cea fecala), cum ar fi:

spalarea si curatarea zilnica, dupa fiecare contact cu excretii,
controlul periodic al starii pielii in zonele expuse la umiditate,
folosirea produselor absorbante potrivite nivelului de mictiune / gradului de incontinenta,
prevenirea inflamatiei pielii prin utilizarea pansamentelor speciale de protectie,
protejarea pielii impotriva uscarii execsive si a iritatiilor (provocate de urina si transpiratie) prin utilizarea produselor de ingrijire a pielii.

Abordarea moderna a tratamentului ulcerelor de presiune si a altor rani cronice favorizeaza vindecarea ranilor intr-un mediu umed prin utilizarea diferitelor pansamente de specialitate, care se aplica in functie de tipul si locul plagii.

Studiile stiintifice si experienta practica au aratat ca mentinerea unui mediu umed in interiorul ranii stimuleaza epidermizarea, si la randul sau, stimuleaza cresterea tesutului conjunctiv care sta la baza pielii.. Pansamentele de specialitate, comparativ cu cele conventionale din tifon influenteaza, de asemenea, rata de vindecare. Acestea previn deteriorarea epidermei tinere in timpul fiecarei schimbari de tratament si contin substante care influenteaza tratamentul si vindecarea ranilor. Nu trebuie subestimat faptul ca este nevoie de o protectie eficienta a interiorului plagii impotriva factorilor externi si efectuarea procedurilor normale de igiena fara schimbarea pansamentului.

Procedurile terapeutice (inclusiv alegerea unui pansament) si costul depind de tipul plagii si de stadiul de vindecare. Unele rani sunt tratate timp de multe luni, uneori peste un an, aparand adesea probleme in procesul de vindecare, iar cele mai periculoase dintre ele pot provoca infectii. O rana neprotejata corespunzator poate fi infectata foarte usor cu bacterii, virusi sau ciuperci. Acestea prolifereaza spontan si otravesc tesuturile cu secretiile lor. Infectia plagii se poate raspandi rapid pana la septicemie, punand in pericol viata pacientului. Costul tratamentului ranilor cronice infectate creste semnificativ, in principal din cauza nevoii de a folosi pansamente mai specializate si a ultilizarii antibioticelor scumpe.

In calitate de consultant national observ cu mare ingrijorare ca numarul persoanelor care sufera de ulcere d epresiune si alte rani cronice nu scade, in ciuda anilor de campanii educational. Responsabilitatea pentru aceasta situatie revinde nu doar asistentilor medicali, ci si celor responsabili de crearea conditiilor de ingrijire a persoanelor bolnave si dependente, precum si a Fondului National de Sanatate ca platitor care finanteaza costurile tratamentului. Izolarea procedulurilor referitoare la tratamentul escarelor si lasarea costului tratamentului in seama institutiei in care apar, ar afecta foarte mult ar afecta foarte mult crearea conditiilor adecvate pentru prevenirea ulcerelor de presiune. Desigur, ar trebui sa se ia in considerare ca unele rani cronice nu sunt rezultatul neglijentei, ci rezulta din starea fizica a pacientului; cel mai adesea se refera la faza finala a bolii neoplazice devastatoarea biologic pe termen lung.

Ca parte a propriei practici profesionale, am putut observa eficacitatea remarcabila a pansamentelor moderne in tratarea ulcerelor de presiune. Desigur, asistentele medicale ar trebui sa fie la current cu toate metodele cunoscute de tratament al ranilor cronice, nu doar ulcere de presiune, ulcere maligne, ulcere ale piciorului diabetic si arsuri. Concluzia este sa fii constient de faptul ca este inacceptabil sa nu respecti principiile de baza in preventie si sa expui pacientul la formarea ulcerelor de presiune sau a altor rani cronice. Atat consecintele asupra sanatatii, cat si cele financiare ale produselor absorbante si pansamentelor de protectie sunt foarte grave, nu numai pentru pacient, ci si pentru asistenti medicali si unitatea pentru care lucreaza.

Tratarea cu succes a ranilor cronice

Elżbieta Szwałkiewicz

Consultant National in Asistenta Medicală a Bolnavilor Cronici si a Persoanelor cu Dizabilitati

Chiar si cel mai modern, potrivit pentru rana pansamet nu va facilita procesul de vindecare a ranilor daca nu vor fi indeplinite conditii suplimentare care sa conduca la regenerarea ulterioara a corpului.

Acestea sunt:

igiena adecvata a corpului,
protejarea pielii impotriva efectelor iritante ale urinei,
pat, saltea, lenjerie de pat si lenjerie de corp adecvate,
eliminarea presiunii asupra partii corpului afectata de escara,
miscare si pozitionare sigure a corpului,
nutritie si hidratare adecvate.

Solutiile tehnice si tehnologiile moderne permit efectuarea in conditii de siguranta a activitatilor igienice, chair si in cazul pacientilor complet imobilizati si cu pielea foarte sensibila, fara riscul si efortul asociat miscarii lor. Pe piata exista o gama larga de dispozitive ce faciliteaza igiena si ingrijirea pielii. Atunci cand aveti de-a face cu o piele uscata (spalata des cu sapun), slabita, macerata, supusa constant actiunii unor factori iritanti, este necesar sa verificati starea pielii zilnic in căutarea semnelor unei reactii alergice. Produsele potrivite pentru curatarea si ingrijirea pielii bolnavilor sunt acelea care pot fi aplicate pe pielea sensibila si iritata si au proprietati de hidratare, catifelare si refacerea elasticitatii pielii. Acestea ar trebui sa reduca inflamatia, sa hidrateze si sa protejeze pielea impotriva factorilor iritanti precum urina. Nu folositi sapun pe pielea iritata si cu mancarimi, ci doar produse de curatare delicata (precum lotiuni, spume). Se recomanda utilizarea produselor cosmetice cat mai putin alergice si folosirea produselor de curatare si ingrijire de la acelasi producator, deoarece acest lucru va impiedica utilizarea produselor cu diferite componente chimice, care prin interactiunea lor pot deveni daunatoare pentru organsim. Se spala doar zona ranii, se verifica starea pansamentului si protectia ranii impotriva contaminarii si umezirii in timpul procedurilor de igiena.

Mirosul de urina, neplacut pentru pacient si mediul sau, poate fi eliminat prin alegerea corecta a produselor absorbante si schimbarea acestora cu o frecventa corespunzatoare – de aproximativ patru ori pe zi. In timpul schimbarii, curatati abdomenul, organele genitale, zona inghinala și fesele.

Un pacient care nu poate schimba pozitia din culcat in sezut poate fi spalat in mod traditional in pat, dar poate fi spalat si intr-o cada mobila speciala. Majoritatea acestor cazi, de asemenea, un dispozitiv de hidromasaj incorporat. Liftul are capacitatea de a ridica tetiera, astfel incat pacientul sa poată fi spalat in pozitie sezand sau culcat. Intr-un set cu cada sunt disponibile si telescaune care ajuta persoanele cu paraplegie sau cu dizabilitati sa intre si sa iasa din cada. Aceste persoane se pot spala si ele la dus folosind liftul sau un scaun sanitar. Toate institutiile in care exista pacienti cu dizabilitati locomotorii ar trebui sa aiba sisteme integrate de igiena personala, adica echipamente mobile integrate cu echipamente de curatare.

Persoanele imobilizate, cu paraplegie, pot folosi toaleta singuri daca sunt create conditii pentru a-i ajuta sa faca trecerea de pe scaunul cu rotile pe toaleta, iar inaltimea scaunului cu rotile si a toaletei trebuie sa fie similare. Peretii laterali ai scaunului si barele ajutatoare ale toaletei ar trebui sa fie reversibile. Fiecare toaleta trebuie sa puna la dispozitia persoanei care o foloseste un dus si hartie igienica, pentru o igiena corecta si o curatare completa, in special in cazul persoanele in varsta, cu pielea imbatranita, sensibila si uscata. In toaleta ar trebui sa existe suficient spatiu pentru ca o persoana cu dizabilitati sa poata intra cu scaunul cu rotile, sa-l poata aseza langa vasul de toaleta, iar dupa ce a ridicat partea laterala a scaunului si bara toaletei sa se poata muta. Toti oamenii, indiferent de starea de sanatate si conditia fizica ar trebui sa poata folosi toaleta. In momentul ridicarii si miscarii pacientului, trebuie evitata presiunea asupra corpului si sunt recomandate metodele de alunecare si rotatie a corpului. Necesitatea de a curata si proteja pielea este deosebit de importanta pentru persoanele cu dizabilitati, care se confrunta cu problema incontinentei urinare.

Este foarte important de retinut ca urina este un factor extern iritant, iar in contact cu pielea poate cauza inflamatii. Pielea inflamata este rosie, iritata si dureroasa. Pot aparea frecvent umflaturi, mancarimi si descuamari ale pielii. Pacientii care incearca sa reduca mancarimea se pot zgaria formand rani ce vor duce la aparitia escarelor infectate sau a infectiilor bacteriene.

Efectul dorit poate fi obtinut prin folosirea produselor absorbante de unica folosinta, seturi pentru colectarea urinei, produse specializate de igiena personala si produse cosmetice si de protectie. Pe piata se gaseste o oferta foarte mare pentru aceasta categorie de produse.

Scutecele, absorbantele cu forma anatomica si absorbantele urologice trebuie alese in functie de capacitatea de absorbtie, continutul de superabsorbant, tipul de protectie impotriva scurgerilor din scutec, capacitatea de a neutraliza mirosurile neplacute si posibilitatea unei ajustari optime pe corp. De asemenea, este foarte important ca miezul absorbant sa fie acoperit cu un strat special din netesut ce protejeaza pielea de contactul cu urina absorbita.

Incontinenta urinara duce la umezeala constanta si macerarea pielii, ceea ce favorizeaza inflamatia si deteriorarea acesteia, rezultand formarea escarelor. Prin urmare este necesar sa verificati constant zonele expuse la umiditate, starea pansamentelor si sa scurtati la maxim timpul de expunere al pielii la contactul cu urina.

In concluzie, alegerea unui produs absorbant trebuie sa fie determinata de gradul de incontinenta urinara, de starea de constiinta a pacientului, de intervalul de timp din zi si de nivelul de activitate. Persoanele cu ulcer de presiune si pielea uscata, foarte sensibila si predispusa la aparitia iritatiilor ar trebui sa foloseasca scutece care permit pielii sa respire. Ele se deosebesc de alte scutece pentru ca, in loc de folia de protectie au un laminat special ce permite aerului sa circule.

In timpul hranirii unei persoane imobilizate la pat, cu incontinenta urinara (IU), se recomanda utilizarea alezelor igienice pentru a proteja lenjeria sau scaunul. Nu utilizati aleze din cauciuc, ci aleze din celuloza, avand o parte acoperita cu un film special ce protejeaza scaunul sau patul impotriva umezelii. In acest caz trebuie folosite si produse absorbante ce permit pielii sa respire. Persoanele cu escare trebuie sa evite supraincalzirea in haine calduroase si incaperi fara aer sau incalzite excesiv si, mai presus de toate, trebuie sa evite presiunea pe termen lung asupra pielii deteriorate si fricțiunea pielii pe sol. Acest efect poate fi realizat prin utilizarea unui sistem de alunecare si a unui echipament special repozitionare, saltelelor si pernelor de reducere a presiunii, schimbarea frecventa a pozitiei corpului, aplicarea regulilor adecvate pentru ridicarea si deplasarea pacientului.

Reducerea semnificativa sau eliminarea presiunii asupra pielii poate fi realizata prin dotarea patului cu o saltea anti-escare:

saltea antiescare cu presiune alternativa (asa numita saltea dinamica) in care un motor pompeaza aer in camerele individuale ale saltelei, umpland doar unele dintre ele, ceea ce permite eliberarea temporara a unei alte parti a corpului. Utilizarea saltelei nu anuleaza necesitatea de a schimba frecvent si in mod adecvat pozitia corpului.
saltea antiescare cu presiune constanta, unde aerul este ompat cu ajutorul unei pompe manuale, ce permite obtinerea unei presiuni adecvate si reducerea presiunii pe suprafata corpului. De asemenea, este important ca aceasta sa fie realizata dintr-un material cu o formulă antibacteriana unica care inhiba dezvoltarea bacteriilor si a mirosului neplacut. Utilizarea acestei saltele are un efect de preventie si accelereaza vindecarea ranilor existente. Aceasta saltea este deosebit de utila in cazul pacientilor deranjati de sunetul motorului pompei din salteaua dinamica.

Timpul de vindecare a escarei sau a oricarei alte rani cronice depinde de starea generala de sanatate si de o nutritie buna, cu aport adecvat de proteine, calorii si lichide.

Piciorul diabetic

Cauze

Sindromul piciorului diabetic reprezinta leziunile aparute la extremitatile inferioare, in cazul pacientilor cu diabet.

Cauzele sindromului piciorului diabetic sunt afectiunile vaselor de sange (ischemie) si deteriorarea nervilor(neuropatie). Deteriorarea vascularizarii si inervatiei la pacientii diabetici, de obicei, progreseaza simultan, dar numai una dintre aceste afectiuni este dominanta. Factorul dominant determina tipul sindromului piciorului diabetic si astfel putem distinge: sindromul piciorului diabetic ischemic sau sindromul piciorului diabetic neuropatic

Imagine: sindromul piciorului diabetic – clasificarea dupa factorul dominant

Neuropatia periferica (senzitiva) – este una dintre complicatiile hiperglicemiei prelungite si afecteaza proiectile nervilor somatici si autonomi, din ambele picioare. Pacientul are sensibiliate redusa la durere si la temperatura, nu simte durere in urma ranirii sau compresiei, astfel pielea sufera leziuni si se formeaza ulcere. Acestea, de obicei, nu sunt observate din timp si sunt tratate destul de tarziu. Ulcerele depistate tarziu, sunt deja intr-o faza avansata pentru a fi tratate cu succes.

Neuropatia motorie cauzeaza atrofia musculaturii si tendoanelor piciorului si, inevitabil, deteriorarea articulatiilor. Acestea duc la formarea calusul plantar. Faza finala este deformarea piciorului.

Angiopatia(leziuni ale vaselor de sange) – tulburarile circulatorii reprezinta fluxul anormal de sange din picioare, in special in artera tibiala si artera fibulara. Diabetul netinut sub control favorizeaza dezvoltarea bolilor arteriale. Controlul nivelului de glucoza din sange este una dintre metodele de prevenire, precum si o conditie prestabilita pentru inceperea procesului de vindecare a leziunii.

Astfel, putem distinge:

ulcere neuropatice, ce constitue doua treimi dintre ulcerele piciorului diabetic
ulcere angiopate (~ 10%)
ulcere mixte (~ 25%)

Grupuri de risc

- Persoanele cu diabet zaharat.
- Persoanele cu diabet nediagnosticat!
Aceasta boala afectecteaza, in general, persoanele cu diabet de tip 2 (non-insulino-dependent).

Sindromul piciorului diabetic este prezent la aproximativ 20% dintre pacietii spitalizati din cauza diabetului si este cauza a 50% dintre amputarile efectuate in salile de operatii.

Simptome

Piciorul diabetic neuropatic

Simptomele predominante sunt:

pierderea sensibilitatii tactile, la durere si la temperatura

Pacientul nu mai percepe durerea in urma unei taieturi, arsuri, prezentei unui obiect strain in pantofi si nu il mai deranjeaza pantofii incomozi. Insensibilatatea la durere este cauza formarii ulcerelor pe talpa piciorului. Piciorul diabetic neuropatic este cald, cu flux sangvin scazut in artere, dar articulatiile piciorului si oasele sunt deformate.

La unii pacienti, afectiunile apar in articulatii si se formeaza prin distrugerea graduala a articulatiilor mici ale piciorului, ce duce la deformarea considerabila a piciorului. Atunci este necesara purtarea incaltamintei speciale, facute pe comanda individuala. Purtarea pantofilor nepotriviti duce, frecvent, la formarea ulcerelor.

Sindromul piciorului diabetic ischemic – angiopatic

Simptomele predominante sunt:

sensibilitate crescuta la durere

Simptomele principale sunt: intensificarea durerii in special pe timpul noptii, acompaniata, de obicei, de crampe musculare, furnicaturi sau amorteala.

In functie de nivelul stenozei si ocluziei arterelor din membrul inferior, necroza poate aparea in diferite zone ale piciorului.

Cea mai severa forma a bolii este inchiderea arterelor mari din membrul inferior, deasupra genunchiului. Acest lucru cauzeaza aparitia tesutul necrotic in picior, si cateodata si in membrul inferior. Necroza afecteaza, in special, degetele de la picior. Piciorul diabetic ischemic este caracterizat prin circulatia sangelui scazuta in membrul inferior.

Sindromul piciorului diabetic netratat duce la amputarea piciorului.

Localizare

La pacientii cu neuropatie diabetica, ulcerele sunt localizate, in special, in zonele cu raniri repetate si, in general, afecteaza suprafata plantara a piciorului din jurul osului metatarsian, calcaiului si degetelor de la picior. De obicei ulcerele neuropatic nu sunt dureroase.

Din cauza neuroartropatiei, piciorul este deformat intr-un mod caracteristic – degete in „gheara”, degete ciocan, schimbarea mersului si formarea in exces a calusului(bataturi), ce duce la rani nevindecabile si ulcere.

In cazul piciorului diabetic ischemic, hipoxia cronica duce la inceperea alterarii piciorului – umflaturi, apar ulcere si crapaturi, unghiile se deformeaza, tesutul moale dispare si intreg piciorul devine albastru.

Tratament

Persoana competenta pentru a prescrie tratamentul, trebuie sa fie specialist in diabet, chirurgie (inclusiv chirurgie vasculara) si ortopedie. Asistentele medicale participa activ la tratament, pe durata terapiei. Cel mai important lucru este pastrarea nivelului de zahar din sange in limitele optime fiziologice.

Tratamentul este atat cauzal cat si local.

Ranile sunt debridate chirurgical, vasele de sange ingustate se deblocheaza, grefele vasculare sunt folosite pentru a permite ocolirea arterelor infundate si astfel se imbunatateste circulatia sangvina in picior. Impreuna cu tratamentul chirurgical, este controlat nivelul zaharului din sange si sunt administrate medicamentele necesare. Pe langa insulina si antibiotice, pacientului i se administrarea medicamente ce imbunatatesc circulatia sangelui in membre si reduc vascozitatea sangelui. In acest mod sunt accesate structurile ischemice, ranile se vindeca si se cicatrizeaza mai usor. De asemenea este recomandata o dieta corespunzatoare.

Prevenire

Factorii esentiali in prevenirea dezvoltarii piciorului diabetic sunt tratamentul adecvat pentru diabet, controlul si mentinerea unui nivel normal de zahar in sange.

Dupa diagnosticarea diabetului, pacientul ar trebui:

sa renunte la fumat
sa aiba grija de picioare
sa controleze sistematic circulatia si inervatia de la nivelul picioarelor

Daca exista leziuni la nivelul piciorului, interventia, din timp, a doctorului duce la prevenirea amputarii membrului inferior.

Ingrijirea picioarelor de zi cu zi:

examinarea zilnica – controlarea fluxului sangvin si a sensibilitatii, spalarea cu apa calda (nu fierbinte), uscarea usoara si delicata – in special in zonele dintre degete
ingrijirea unghiilor – taierea regulata (dar nu prea scurt)
alegerea pantofilor adecvati – suficienti de lati, marimea potrivita (pacientii cu neuropatie, din cauza lipsei sensibilitatii au tendinta de a alege pantofi nepotriviti, cu o masura mai mica decat poarta de obicei), cu toc mic si lat, se recomanda pantofii cu siret
inainte de a se incalta, pacientul ar trebui sa verifice daca in interiorul pantofilor nu sunt obiecte ascutite sau cusaturi in relief
a se evita sosetele din materiale elastice care strang piciorul sau sintetice (sosetele prea stranse pot afecta circulatia sangelui) – sunt recomandate sosete din bumbac 100%
protejarea piciorului impotriva: inmuierii, exercitiilor fizice si a incalzirii (de ex. folosirea paturii electrice)
a se evita folosirea unguentelor pe bataturi – decat daca sunt recomandare de catre medic

In cazul observarii schimbarilor la nivelul picioarelor, cum ar fi umflarea, schimbarea culorii, pierderea sensibilitatii, a se consulta, cat mai curand, medicul.

Chiar si taieturile minore, pielea crapata si ranile trebuie intotdeauna protejate cu pansamente sterile si aratate medicului in timpul vizitelor medicale. Daca nu exista un progres vizibil in procesul de vindecare, este recomandata consultarea de urgenta a medicului.

Ulcerele piciorului (ulcere crurale)